Practică recunoștința, îmbunătățește-ți viața!

De secole, familiile religioase i-au mulțumit lui Dumnezeu înainte de a mânca. S-au oprit și au reflectat la lucrurile pentru care erau recunoscătoare: recolte, vite, un acoperiș deasupra capului, haine, urmași, o stare de sănătate bună etc. În vremurile noastre, acest obicei de a mulțumi înainte de a mânca sau chiar și în alt moment al zilei nu prea mai este la modă. Practicarea zilnică a recunoștinței are, însă, multiple beneficii pentru sănătatea noastră emoțională și mintală. Și toate merită!

În primul rând, ne deschide ușa către o viață mai împlinită, pentru că atunci când ne numărăm zilnic binecuvântările, reușim să ne schimbăm mentalitatea într-una pozitivă.

Când trecem prin momente grele, mintea noastră este mereu tentată să zăbovească asupra gândurilor și emoțiilor negative. Dacă o antrenăm, însă, să vadă mai întâi lucrurile pozitive, acest lucru ne va ajuta să depistăm mai rapid gândurile automate negative și distorsionate și să le restructurăm.

Acest lucru este posibil fiindcă o atitudine recunoscătoare ne permite să abordăm într-un mod direct problemele dificile pe care le întâmpinăm în viața de zi cu zi, deoarece reușim să vedem mai degrabă oportunitățile, decât amenințările, devenim mai creativi și avem o minte mai deschisă.

Beneficiile recunoștinței

Într-adevăr, multe studii din ultimul deceniu au arătat că oamenii care își numără în mod conștient binecuvântările tind să fie mai fericiți și mai puțin deprimați. Există, astfel, multe beneficii demonstrate științific ale unei atitudini recunoscătoare:

  • Reușim să avem relații mai împlinitoare;
  • Suntem mai empatici și mai puțin agresivi;
  • Suntem mai puțin irascibili;
  • Dormim mai bine noaptea și ne trezim mai odihniți (în special dacă numărarea binecuvântărilor are loc înainte de culcare);
  • Avem o stimă de sine mai ridicată.

Mai mult, un studiu realizat de The Greater Good Science Center at the University of California, Berkeley, care a implicat aproape 300 de adulți, majoritatea studenți care căutau consiliere pentru diferite probleme din domeniul sănătății mintale, a demonstrat faptul că practicarea recunoștinței este benefică și pentru persoanele care se luptă cu depresia sau anxietatea.

Recunoștința combate depresia

În studiul respectiv, participanții au fost repartizați aleatoriu în trei grupuri. Deși toate cele trei grupuri au primit servicii de consiliere, primul grup a fost, de asemenea, instruit să scrie o scrisoare de recunoștință unei alte persoane în fiecare săptămână, timp de trei săptămâni (puteau alege dacă doreau sau nu să trimită scrisorile aceleiași persoane). Participanții din cel de-al doilea grup au fost rugați să scrie despre gândurile și sentimentele lor cele mai profunde, legate de experiențele lor negative. Al treilea grup nu a primit nicio activitate de scris, doar consiliere.

Ce s-a descoperit? În comparație cu participanții care au scris despre experiențele negative sau cei care au primit doar consiliere, cei care au scris scrisori de recunoștință au raportat o ameliorare mai profundă a simptomelor de depresie sau anxietate atât după patru săptămâni, cât și după 12 săptămâni de la încheierea tratamentului. Acest lucru sugerează că practicarea recunoștinței poate fi benefică nu doar pentru persoanele sănătoase și bine adaptate emoțional, ci și pentru cele care se confruntă cu probleme de sănătate mintală. De fapt, se pare că practicarea recunoștinței, pe lângă primirea de consiliere psihologică, aduce beneficii mai mari decât consilierea singură, chiar și atunci când această practică a recunoștinței este pe o perioadă scurtă de timp.

Tot în cadrul acestui studiu s-au mai demonstrat și următoarele beneficii legate de practicarea recunoștinței:

  • Recunoștința ne eliberează de emoțiile toxice;
  • Scrierea unor scrisori de recunoștință pentru alte persoane ne ajută chiar dacă nu le expediem;
  • Recunoștința practicată cu consecvență, în timp, are efecte pozitive, de durată, asupra creierului.

În final, aș vrea să vă las un exercițiu preluat din cartea lui Jasmine Lee Cori, Mamă, tu unde erai atunci?, care poate fi un bun punct de plecare în practicarea recunoștinței.

Numărarea binecuvântărilor (exercițiu)

O parte din procesul de revendicare a puterii personale și de detașare a sentimentului de deprivare o reprezintă ancorarea solidă în resursele și punctele noastre forte. Vom analiza asta în cadrul a 3 liste diferite: o listă a abilităților pe care le-ați dezvoltat, una a darurilor și binecuvântărilor din viața voastră, și o a treia listă (probabil, cea mai dificilă) a aspectelor pozitive din copilăria voastră.

Scrieți o listă cu 20 de abilități pe care le-ați dezvoltat. Iată câteva exemple:

  • Știu cum să fiu un prieten bun și să ofer sprijin celorlalți;
  • Manifest compasiune față de mine însumi, dar și față de ceilalți;
  • Îmi pot percepe propria valoare;
  • Sunt descurcăreț(ață) și știu cum să obțin informațiile de care am nevoie. 

Scrieți o listă cu cel puțin 20 de lucruri din viața voastră, pe care le considerați daruri sau binecuvântări. Iată câteva exemple:

  • Dorm bine noaptea;
  • Locuiesc într-o zonă frumoasă;
  • Am un maseur foarte bun;
  • Am un partener de viață care mă iubește.

Scrieți o listă cu cel puțin 20 de aspecte pozitive ale copilăriei voastre. Faceți ca cel puțin jumătate dintre acestea să se lege de mama voastră. De exemplu:

  • Fratele meu m-a protejat la școală când eram mic;
  • Mama îmi pregătea micul dejun în fiecare dimineață;
  • Tata m-a învățat să pescuiesc;
  • Mama mi-a oferit îngrijire medicală atunci când am avut nevoie.

Dacă păstrați această listă la îndemână, o puteți folosi pentru a contracara sentimentele negative, atunci când apar.